Și când mă gândeam că le-am văzut pe toate…
Ceea ce face chirurgii geniali și de-a dreptul omnipotenți este abilitatea de a vedea ceea ce noi, restul care nu a ales calea medicinei, nu putem vedea, nu putem distinge și nu putem acționa fără a intra într-o stare irecuperabilă și incontrolabilă de panică. Însă și medicii sunt tot oameni, muritori care au nevoie de ajutor din când în când, iar evoluția tehnologiei a pătruns și în domeniul medical, fiind astăzi o mare componentă a comunității medicale. Așadar, se poate spune că salvarea de vieți este puternic dependentă în zilele noastre de tehnologie, de aparatură și de interconectivitatea tututror dispozitivelor care monitorizează pacienții. O știm cu toții, tehnologia este extrem de vulnerabilă, iar atacurile informatice au potențialul de a da peste cap sisteme și instituții, însă ce te faci atunci când entitatea-țintă a atacului este un spital? De la această premisă a pornit episodul din această săptămână, care este ultimul din acest an, serialul urmând a intra timp de 2 luni în vacanță de iarnă.
Așadar, liniștea din primele minute se transformă rapid într-o atmosferă frenetică, un haos incontrolabil alimentat de alarme, pacienți care nu știu ce se întâmplă, decizii luate „la ghici”, la care se mai adaugă și fabuloasa sumă de bani pe care hackerul care a ochit Sloan Grey o cere drept răscumpărare. Desigur, banii nu ar reprezenta o problemă, însă FBI-ul intervine agresiv și nu îi permite Mirandei să o sune pe „Aretha Franklin” (a se citi „Jackson Avery”) în primă fază, deoarece ar crea un precedent, care ar pune în pericol viețile a altor milioane de pacienți, bulversând și activitatea obișnuită a spitalelor de pe tot globul.
Printre lecții de medicină din „epoca de piatră”, nașteri pe marginea patului și a intensă activitate sexuală din camerele de gardă, căci Sam și Andrew nu par a irosi orele nocturne pe o activitate atât de comună precum somnul, nu durează mult și apar situațiile critice, în care este nevoie de istoricul de tratament ori de investigații imagistice care presupun cel puțin o conexiune la internet, ceea ce demonstrează necesitatea, dar și dependența de mediul online. De fapt, întreaga situație este o invitație la a cugeta între ceea ce este necesar și ceea ce este moral: cine are prioritate la computerul tomograf? Cât costă viața unui om? Dar viața a nenumăraților alți pacienți? Douăzeci de milioane de dolari? Toate aceste întrebări, deși menite să fie retorice, par a găsi răspunsuri în decizii luate într-un mediu haotic, alimentat de cazurile episodului – de la pacienta lui Mer, care a fost nevoită să apeleze la sângele lui Levi (”Glasses”) pentru a se asigura că pacienta de pe masa de operații va supraviețui intervenției, la pacientul Ameliei și al lui Alex, care se vede prins într-o situație în care istoricul de tratament este o chestiune de viață și de moarte și până la cel al lui Maggie și al lui Jackson, care au fost nevoiți să îl transporte într-un alt spital.
Una dintre temele recurente ale serialului sunt „fantomele trecutului”: persoane, evenimente, decizii din trecut care încă mai influențează persoane, evenimente și decizii din prezent și chiar din viitor. După un du-te—vino prin întreg spitalul pentru a afla ce i s-a administrat pacientului în cauză, Jo dă nas în nas cu… soțul ei.
Episodul s-a terminat brusc, în dulcele stil Grey, care a avut de-a lungul timpului multe cliffhangers, în stilul celor din acest episod.
Ne recitim peste două luni, când serialul revine din vacanța de iarnă, pe 18 ianuarie. Să aveți parte de sărbători liniștite alături de cei dragi și să realizați tot ce vă propuneți în noul an!
-B
Leave a Reply to iustina88 Cancel reply