Cinci ani au trecut de la căderea familiei Mikaelson şi începutul unei noi ordini în New Orleans. Ştim cu toţii că sezonul trecut s-a încheiat cu judecarea şi înlănţuirea lui Klaus, el reuşind să rămână în viaţă ca sursă supranaturală de vitalitate pentru fraţii săi doborâţi de magie – Freya otrăvită, Rebekah blestemată iar Elijah şi Kol muşcaţi de Marcel, noua bestie atotputernică din Cartierul Francez.
Hayley i-a făcut o promisiune fiicei sale şi anume că va face tot posibilul pentru a-i proteja şi a-i vindeca familia într-o bună zi, iar acea zi pare că a venit o dată cu începutul acestui nou sezon. Premiera sezonului 4 ne aduce o nouă Hayley, mai sălbatică şi mai puternică decât cea pe care am avut-o până acum, un hibrid demn de compania familiei Originale, un hibrid dispus să facă orice pentru a-i proteja pe cei iubiţi. Se pare că a fost nevoie să iasă din umbra lui Klaus şi Elijah pentru a arăta ce poate cu adevărat acest personaj.
Cinci ani de căutări a trei leacuri diferite şi a celor şapte descendenţe de vârcolaci ale căror venin combinat cu o magie suficient de puternică precum a Freyei pot vindeca muşcătura lui Marcel. Hayley a ţinut în tot acest timp legătura cu Mary, probabil singura persoană care îi aduce aminte de capitolul Jackson şi de viaţa sa demult uitată ca lider şi conducător al vârcolacilor din Mlaştină, aceasta fiind şi cea care îi aduce informaţiile cu privire la ultimul urmaş al liniei de sânge Malraux. Lăsând-o pe Hope în grija acesteia, Hayley pleacă la drum alături de familia adormită, neluând în considerare că totul poate fi o capcană. În ciuda unor hopuri neprevăzute, lucrurile decurg bine, cei patru Mikaelsoni fiind treziţi şi vindecaţi, Elijah rostind cu voce tare poate ce doreau cu toţii şi anume că este momentul să meargă şi să îşi salveze frate lor – sacrificial său şi cei cinci ani de suferinţă par a fi suficienţi chiar şi pentru un vampire egoist precum Klaus.
Acest episod nu ne-a arătat-o doar pe Hayley schimbată ci şi pe Freya, care, pentru a-şi păstra familia în singuranţă nu ţine cont de nimic altceva. Scurta sa apariţie şi scena cu vampirul care o deranja din vrajă ne-a arătat o vrăjitoare Originală de peste 1000 de ani a cărei magie pare a fi mai puternică ca oricând. Rămâne de văzut cum va evolua acest personaj pe parcursul acestui sezon, dacă va continua să fie Freya pe care o cunoaştem ori va călca încet-încet pe urmele Dahliei.
Vrăjitoare şi hibrizi. Oameni? Nu e cazul. Vampiri? Da, ei sunt adevăraţii conducători ai New Orleansului sau mai corect spus, Marcel este regele Cartierului Francez de când l-a judecat, îngenunchiat şi încarcerat pe Klaus în acea adunare ad-hoc dornică de sânge şi răzbunare. Vremurile se schimbă iar lucrurile nu sunt deloc uşoare atunci când eşti rege şi te impui prin forţă. Cu Vincent pe apelare rapidă, acesta controlează şi îşi protejează vrăjitoarele mai ales în perioada comemorării decăderii familiei Mikaelson care pare a se fi decretat zi naţională pentru vampiri, aceştia venind de pretutindeni pentru a sărbători victoria şi învingerea necruţătorului Nikluas. Chiar şi aşa, cinci ani sunt lungi iar zvonurile şi întrebările au început să apară: de ce vampiri din linia de sânge a lui Elijah încă trăiesc? De ce Marcel nu îl ucide pe Klaus? Unde sunt fraţii Mikaelson? Unde au dispărut Hayley şi Hope?
Pus la curent de Sofia, noul său Thierry, Marcel se duce să caute un răspuns în privinţa lui Alistair, vampirul aristocrat care pare a avea alte planuri pentru această aniversare decât sărbătoarea în sine, la nimeni altul decât Klaus. În lanţuri, fără pumnalul lui Papa Tunde şi deshidratat, viciosul Mikaleson nu îşi pierde simţul umorului chiar dacă aparent trebuie să cerşească după sânge. Sfatul său nu face decât să ducă la o confruntare directă între Alistair şi Marcel, cel din urmă revenind în celula sa, de această dată pentru ajutor – să fie doar Rebekah cauza pentru care Klaus încă trăieşte? Un nou plan pus la cale de cei doi şi ajutaţi să îl execute de Vincent, Marcel are parte de încă o dovadă de forţă în faţa vamipirilor musafiri în timp ce Klaus trebuie să arate de ce este mai util în viaţă decât mort – plus că o astfel de confruntare îi face şi lui bine, cinci ani trecând de când nu a mai omorât pe nimeni. Alistair nu a avut o viaţă prea lungă, complotul său ducând la propria pieire, devenind un exemplu pentru ceilalţi că nimeni nu trebuie să îi submineze autoritatea lui Marcel ori să îi ameninţe siguranţa lui Hope.
Cinci ani au trecut în care toţi s-au bucurat de căderea familiei Mikaelson şi înjosirea lui Klaus, însă iată ca a venit moment ca aceştia să revină în New Orleans pentru a recâştiga ce le aparţine şi a-şi salva fratele. Un nou război se întrezare la orizont iar de această dată pare a fi unul cu atât mai periculos cu cât puterile lui Hope apar, tânăra hibrid (tribrid?) neştiind de forţa magiei sale – dacă Hayley a spus la încă de la început că nu ştie cum să îşi ajute fiica, finalul episodului ne arată acest lucru, dând de înţeles că Hope este în spatele acelor simboluri apărute pe pereţii din Cartierul Francez, fiind cumva atrasă de New Orleans.
Sezonul 4 a revenit cu un episod pe care îl poţi iubi sau urî, neprea fiind cale de mijloc, însă un episod necesar pentru derularea acţiunii şi fixarea poveştii acestui sezon, un episod de tip punctul 0 pentru un nou capitol. 4×01 ne arată o antiteză între viaţa sângeroasă a lui Hayley şi liniştea din New Orleans, unde Vincent a reuşit să facă ce şi-a propus, aducând împreună vampirii şi vrăjitoarele, războiul din specii rămânând doar o amintire a trecutului. Personajele de la care ne-am luat la revedere sezonul trecut nu au fost uitate, poza lui Cami alături de Davina fiind la loc de cinste în barul pe care acum îl conduce Josh. Vincent încearcă să păstreze un echilibru natural între supranatural, însă acel simbol de pe pereţii din Cartier pare a-l fi luat şi pe el prin surprindere, arătând că nu este vorba de vreun complot pentru răsturnarea ‘guvernului’. Toate acestea în timp ce Marcel pare că are ce şi-a dorit dintotdeauna; grea e coroana celui care o poartă, deciziile sale nefiind în totalitate acceptate de vampirii de pretutindeni – exemplu Alistair care îşi dorea propria răzbunare, uciderea lui Klaus, Hayley şi Hope. Chiar şi în lanţuri, Klaus i-a dovedit cumva lui Marcel că îi este superior, lăsând de o parte toate acele daddy issues şi de aprobarea constantă de care suferă regele din New Orleans – interesant de văzut de altfel cum Klaus îi subminează autoritatea lui Marcel strigându-l după numele de sclav, Marcellus, asta până când are nevoie de el pentru a-şi proteja fiica. Micile detalii şi simboluri au făcut dintotdeauna diferenţa în The Originals iar acest lucru pare a nu fi uitat în ciuda pauzei îndelungate avute de serial până la revenirea cu sezonul 4. 13 episoade avem la dispoziţie şi dacă şi celelalte vor semăna cu acesta, 4×01 este un garant al calităţii noului sezon.
Vremurile de linişte au ajuns la sfârşit, iar Marcel nu mai pare o ameninţare atât de mare acum că au găsit antidotul pentru muşcătura sa. Cu acestea fiind spuse, e timpul ca Originalii să revină acasă…
Până la un nou episod vă las în compania materialelor promoţionale 4×02 ‘No Quarter’ (articol în curs de actulizare).
Pe săptămâna viitoare!
Leave a Reply