RECENZIE: Blindspot – 2×02 ‘Heave Fiery Knot’

Totul e la fel şi totuşi, totul e schimbat. Cam aşa aş descrie episodul ‘Heave Fiery Knot’ într-o singură frază. Dacă săptămâna trecută după vizionare scriam un astfel de material la foc automat din dorinţa de a nu uita niciun amănunt ori de a ieşi din euforia cauzată de acţiunea evenimentelor şi a dezvăluirilor, de această dată, pe măsură ce încerc să îmi organizez ideile şi mă gândesc mai mult la anumite momente, de fiecare dată parcă le percep diferit. Poate că va trebui să mă obişnuiesc că unele elemente dintr-un episod sunt mai semnificative pe măsură ce le analizezi, la urma urmei până şi tatuajele lui Jane s-au metamorfozat în cazuri multiple.

Cu introducerea potrivită, sincer, parcă şi acest episod ar fi putut merge pentru o premieră de sezon, 2×02 dovedindu-se un mini-film de acţiune bifând toate categoriile necesare: intrigă, un caz întortocheat care implică un agent corupt, alergătură cât curpinde din partea băieţilor buni, momentul culminant când misiunea poate lua o turnură urâtă, echipa dezbinată care are nevoie de un lider pentru a-şi regrupa colegii şi a le concentra emoţiile asupra unui singur scop şi, bineînţeles ceva care să facă boom. Dat fiind că vorbim de Blindspot, episodul nu s-a limitat doar la un singur boom.

Episodul trecut s-a terminat printre altele cu decodarea unui fişier secret lăsat de Mayfair, soft-ul celor de la NSA permiţându-i lui Patterson să decripteze poza care o înfăţişa pe Jane într-un teatru de război, mai precis într-o misiune care pare a fi mers prost. Cu uimire pe feţele celor din FBI nu mă aşteptam ca acest subiect să fie abordat prea curând, însă Gero (Martin Gero, creator şi producător executiv) s-a decis ca anul acesta să surprindă constant fanii, astfel că 2×02 debutează chiar cu evenimentele premergătoare acelei fotografii. Înţelegând cum de ştia Jane în S1 să piloteze un elicopter, în timpul interogatoriului/briefing-ul obişnuit cu FBI-ul, aceasta le povesteşte cea mai recentă amintire precum şi ultima întâlnire cu familia sa. După cum era de aşteptat, atunci când vine vorba de Shepherd, nicio întâlnire nu este lipsită de un scop precis, motiv pentru care revederea cu fiica sa se transforma într-o misiune de reindoctrinare a acesteia, chiar dacă pentru asta e nevoie de a-i dezvălui ceea ce a reprezentat temutul program Orion, una din nebuloasele sezonului trecut, precum şi cuvântul care îl făcea pe Tom Carter să tresară ori de câte ori îl auzea.

Scopul scuză mijloacele. Din relatările mamei sale adoptive dar şi din ultimele experienţe trăite, Jane pare totuşi a înţelege obiectivul organizaţiei care a trimis-o la FBI şi de ce ar fi nevoie să se recurgă la astfel de măsuri, însă e de remarcat lipsa moralităţii şi a umanităţii atunci când încercăm să privim raţional posibilitatea reuşitei acestei grupări – misiunile de până acum, resursele şi antrenamentul membrilor acestei organizaţii nu par a prevesti nimic bun. Trecând peste dilema existenţială, Jane aduce în atenţia echipei FBI un tatuaj a cărui rezolvare pare a fi una urgentă, conform lui Shepherd, existând un deadline de maxim 24 de ore. Un caz uşurel care dovedeşte că nu doar anumite minorităţi entice trebuie suspectate de acte criminale pe tărâm american, protagoniştii din această săptămână fiind doi agenţi DEA şi câţiva membrii cunoscuţi ai cartelului Juarez. După cum ne-am obişnuit totul se termină cu bine, rezolvarea unui tatuaj readucându-le plăcerea adevăratei reuşite lui Edgar şi Tashei.

Spre deosebire de premiera de săptămâna trecută, episodul curent s-a concentrat mai mult pe personaje şi pe relaţia acestora, pe felul în care consecinţele bine-cunoscutelor evenimente se fac simţite. Dacă în recenzia trecută mă întrebam cât va dura până ca neîncrederea să le afecteze misiunile şi munca de teren, 2×02 ne arată că acest lucru se întâmplă destul de rapid, întreaga echipă fiind asemeni unui bombe cu ceas.

Nimeni nu are încredere în Jane şi ăsta nu este un secret, munca de teren ajungând să fie divizată între a-i prinde pe băieţii răi şi a fi cu ochii pe aceasta. Putem avea încredere în ea? Discutabil, la fel cum este de discutat şi versiunea lui Jane şi a felului în care ea ar trebuie să se încreadă întrutotul în FBI în condiţiile în care au lăsat-o timp de trei luni să fie interogată de CIA. Pe lângă tensiunea palpabilă din grupul Weller-Jane-Zapata-Reade se adaugă şi frustrarea lui Patterson atunci când vorba de atitudinea lui Nas şi a implicării sale în echipă, obţinându-se astfel explozia perfectă (metaforică de această dată). Fără a mai încerca să îşi ascundă intenţiile, fiecare membru din echipa lui Kurt izbucneşte, expunând clar şi răspicat problemele sale, pentru scurt moment laboratorul lui Patterson transformându-se în biroul directorului care încearcă să îşi calmeze elevii. Încă o dată vedem o parte din calităţiile care l-au recomandat pe Weller pentru noua sa funcţie, el fiind cel care îi calmează pe toţi pentru a-i putea face atenţi la misiune. Mişcările rigide ale lui Jane (mai mult decât ale celorlalţi) sunt un bun exemplu pentru a evidenţia tensiunea din cadrul FBI, precum şi alegerea fiecărui cuvânt în exprimare pentru a nu adânci şi mai mult prăpastia dintre ea şi colegii săi.

Cu ajutorul lui Borden care reia şedinţele de consiliere cu echipa precum şi cu discursul lui Weller, lucrurile par a începe să se mişte într-o direcţie bună în ceea ce o priveşte pe Jane, Tasha fiind cea care face un prim pas în ideea unei noi relaţii cu aceasta. Dacă Remi încearcă să facă tot posibilul pentru a recâştiga încrederea colegilor săi, Nas are grijă să îşi arate antrenamentul învăţat la NSA şi să încalce orice fărâmă de privaţiune a celor cu care lucrează. Chiar dacă lucrurile nu se prezintă tocmai bine pentru aceasta, cu siguranţa decizia sa nu este un motiv de a o eticheta ca fiind agentul infiltrat al lui Shepherd. Şi pentru că veni vorba de aceasta, se pare că săptămânal vom primi câteva minute/episode cu ea şi Roman, scenele prezentate în acest episod conturând foarte bine tipologiile celor două personaje. Din cele ce ne-au fost prezentate, am putut vedea că pe cât de manipulatoare este Shepherd, pe atât de sociopat este Roman, însă din toate acestea îmi doresc a vedea mai mult din trecutul celor doi fraţi pentru a putea explica ataşamentul puternic al lui Roman vis-à-vis de sora sa. Pe baza felului în care au fost prezentate faptele, personal tind să cred că la nevoie, acesta este mai dispus să o protejeze pe Remi decât să asculte ordinele părinteşti. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile însă, dacă după premiera de săptămâna trecută mă gândeam la un posibil scenariu ca şi Roman să i se alăture lui Jane pe drumul cel bun, după comportamentul său din acest episod, slabe şanse – posibil ca Luke Mitchell să fie încă o dată eroul de sacrificiu, acest nou personaj al său preluând ceva din cel al lui Lincoln, Agents of SHIELD.

Şi când credeam că totul s-a sfârşit şi a venit momentul de a încheia o zi dificilă, avem parte de revenirea lui Allie, personaj pe care sincer nu îl aşteptam mai devreme de episodul 4.Hotărând că este timpul să încheie definitivă capitolul trecutului cu tot ce a reprezentat Taylor Shaw, iată că Weller este pus în faţa unei decizii importante care îi poate schimba întreg viitorul.

După cum spuneam mai sus, 2×02 este un episod axat pe dezvoltarea personajelor şi a relaţiilor acestora, astfel că în timp ce în cadrul FBI se naşte o nouă idilă (să fie ea atât de suspectă pe cât o văd unii?), Reade ne demonstrează că este un om de cuvânt, dezvăluind telespectatorilor că nu a uitat promisiunea făcută lui Levi, lucrând la strângerea dovezilor împotriva fostului său antrenor. Lovindu-se de un obstacol în investigaţia sa, lucrurile par a se schimba la 180 de grade pentru Edgar, ultimele scene dezvăluind că agentul va avea nevoie pe viitor de câteva şedinţe particulare cu Borden.

În încheiere nu îmi rămâne decât să spun că acest episod s-a dovedit în cele din urmă a fi unul bun, aducând cu sine o serie de schimbări pentru majoritatea personajelor, decizii care urmează a vedea dacă se vor dovedi a fi cele corecte, precum şi un final care să ne ţină cu în suspans până săptămâna viitoare.

Un episod bun care începe a contura povestea de sezon a fiecărui personaj, însă nu sunt uitate nici aspecte importante precum dezvăluirea programului Orion ori spionul infiltrat în FBI.

Până săptămâna viitoare vă las în compania materialelor promoţionale ale episodului 2×03 ‘Hero Fears Imminent Rot’ (aici), NBC îndulcind aşteptarea cu un scurt promo şi un set de poze promoţionale.

-Raisa-